duminică, 19 decembrie 2010

Iarna

omătul alb se- aşterne peste sat
bătrana iarnă a venit din nou la noi
de ger pămantul este ingheţat
şi vantul a lăsat copacii, goi
natura parcă vrea un armistiţiu
privindu-şi haina albă selenară
şi-n aşteptarea unui nou solstiţiu
se pregateşte să-l primească iară
dar parcă e mai tristă iarna asta
cu nopţile de smoală ,lungi şi reci
şi pesimismul ne cuprinde casa
cămara e mai goală,seminţele mai seci
apare-o bucurie -n miez de iarnă
se simte-n aer iz de sărbătoare
şi din inaltul cerului incep să cearnă
speranţe şi lumini de binecuvantare
mai multe veşti sosiră de departe
că s-a născut in iesle Pruncul Sfant
să le-adunăm in inimă pe toate
Hristos domneşte-n cer şi pe pămant
kis 20o9

2 comentarii:

  1. Foarte frumoase aceste versuri.

    Dumnezeu sa te binecuvanteze KIS!

    RăspundețiȘtergere
  2. Felicitari pentru versuri! Mi-au placut tare mult.
    Intr-adevar, Hristos domneste-n cer si pe pamant!

    RăspundețiȘtergere