joi, 21 aprilie 2011

Adventistas:: Video Canto: Por la via dolorosa

miercuri, 13 aprilie 2011

SFINTELE SARBATORI SI ,,SFINTELE OBICEIURI,,

O afirmatie paradoxala face unul dintre cei mai mari etnologi romani preot Simion Florea Marian care spunea ca intreg ritul ortodox este de origine pagana.
Pentru ca ne apropiem de sarbatorile ,,Intrarii lui Isus in Ierusalim (Floriile), si invierea lui Isus (Pastele ) am gasit cateva ritualuri in preajma acestor sarbatori.
Intrarea Domnului in Ierusalim si intampinarea lui cu flori. Nimic pagan in asta, dar, Sarbatoarea Floriilor are stravechi radacini, ea fiind atestata in societatea romana ca zi dedicata zeitei Flora, peste care crestinismul a suprapus sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim (Floriile, in terminologia populara) – ca doar se stie ca noi de la romani ne tragem. In ziua de florii se aduc in casa ramuri verzi de salcie, intrebuintate atat in ritualurile casnice cat si in cele bisericesti. Acestea intruchipeaza simbolul castitatii si al renasterii anuale a vegetatiei, un substitut fitomorf al zeitei Flora. Ramurile pastrate la icoane se pun pe foc vara, in momentul in care incepe vreo furtuna, sau se arunca in curte cand incepe sa bata grindina.
In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune cautatoarea (oglinda), impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind ulterior intens folosita in farmecele de dragoste si sanatate.
Sambata dinaintea Floriilor, numita si Sambata lui Lazar, se practica datina Lazarelului, practica care aminteste de un stravechi zeu al vegetatiei ce murea si renastea la inceputul fiecarei primaveri.
“Iepurasul de Pasti isi are originea in credintele pre-cristiane ale fertilitatii. Iepurele, cel mai fertil animal, era vazut ca un simbol al renasterii intregii naturi in aceasta perioada a primaverii. Prima aparitie a iepurasului ca simbol al Pastelui a avut loc in Germania, aparand mentionat in carti in jurul anului 1500″.
De asemenea, denumirea de Paste in engleza este Easter, denumire care aminteste de numele zeitei pagane Eostre. Legenda spune ca Eastre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe camp; pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica, aceasta pastrand insa capacitatea de a depune oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica decora ouale facute si i le daruia zeitei. Din aceasta legenda s-a nascut si traditia ca iepurasul sa aduca daruri copiilor.
Iata cum bietului iepuras i s-au pus niste oua rosii intre labute si a fost crestinat.
O alta legenda spune ca Maria Magdalena a pus la crucea lui Isus un cos cu oua si sangele lui Isus a curs pe aceste oua, si de atunci ca aducere aminte se practica vopsirea oualor in rosu.
In Bucovina, in noaptea de Paste, dupa slujba de Inviere, exista obiceiul aprinderii “focurilor de veghe”. Pe dealuri sunt aprinse focuri puternice care ard toata noaptea, iar satenii se aduna in jurul focului si povestesc intamplari din viata lui Iisus. Dupa care intervine un element mai putin religios, baietii sar pe deasupra focului, pentru a indeparta duhurile rele din gospodarii.
De asemenea in traditiile romanesti, in Saptaman Patimilor se deschid mormintele si se intorc spiritele mortilor in joia mare.
Toate aceste obiceiuri unele interesante altele ciudate, imbogatesc patrimoniul cultural al neamului nostru romanesc,dar nu are nimic a face cu spiritualitatea.

joi, 7 aprilie 2011

Lumina Sfântă de la Ierusalim - O ţeapă de zile mari

Un zetetic grec, Dl. Kalopoulos, a făcut analize lumânării patriarhului şi a descoperit prezenţa fosforului galben/alb dizolvat într-un stabilizator lichid care îi previne oxidarea.
Astfel se întârzie arderea, fiindcă trebuie ca solventul să se evapore înainte ca lumânarea să se aprindă.

Cunoaştem deci o metodă prin care focul poate fi aprins fără să fie nevoie de chibrituri, de brichete sau de lumânări ascunse sub poalele popii.