O NOUA RELIGIE ,,TRUPUL PERFECT,,
Viteză maximă 36,7 km/h. Consumul de energie la nivelul al treilea 2500 de calorii/ zi. Greutate medie 65 kg. Durata capacităţii de lucru: 8,5 ore/zi. Garanţie 120 ani. Caroseria poate avea patru culori diferite. Alte componente se pot obţine conform modelului dorit. Acestea sunt datele omului maşină.
Modernistul vestic doreşte însă mai mult. Susţinut de o industrie gigantică, el trăieşte ca într-o autoservire, îşi manipulează şi optimizează trupul prin toate mijloacele posibile până când nu se mai recunoaşte. Secolul al XX-lea a eliberat trupul. Cultura trupului are în prezent mai mulţi adepţi decât oricare altă sectă. Între trup şi suflet există un abis care devine tot mai mare.
Omul a devenit propriul creator. El îşi modelează sânii cu silicon, îşi corectează nasul, îşi aplică farduri, îşi face tatuaje şi piercing pe tot trupul; depăşeşte momentele dificile cu ajutorul drogului Ecstasy, oboseala cu cocaină, dezechilibrul sentimental cu prozac, iar alţii cu Viagra. Bărbaţii şi femeile îşi îngrijesc trupul ca pe nişte maşini, iar acest joc a degenerat într-o isterie. Udo Rauchfleisch, profesor de psihologie clinică la Universitatea din Basel, a afirmat că «dacă un om foarte gras îşi poate îmbunătăţi calitatea vieţii prin pierderea greutăţii sale, atunci acest lucru nu se poate contesta». Nemulţumi rea permanentă a omului faţă de aspectul său exterior, l-a transformat într-o fiinţă tip Frankenstein. «Din fiinţa originală nu mai rămâne nimic în lumea sintetică a trupului».
... În 1999 chirurgii americani au efectuat 3 milioane de operaţii estetice, dintre care 47.000 la adolescenţi. «În trecut gândurile fetelor nu s-au învârtit doar în jurul trupurilor lor», afirmă sociologul Joan Jacobs, «însă astăzi ele cred că trupul este simbolul cel mai puternic al personalităţii lor - a arăta bine în locul faptelor bune».
Însă şi bărbaţii doresc astăzi să fie mai degrabă o copie frumoasă decât un original urât - ei îşi îmbunătăţesc trupul mereu ca pe o maşină şi doresc să fie muşchiuloşi. Peste 700.000 de elveţieni sunt membri în diferite cluburi de fitness. În ultimii 15 ani numărul bărbaţilor care s-au supus unei intervenţii chirurgicale estetice a crescut de patru ori. Manipularea trupului este considerată un lucru firesc, frumos, estetic, fără cusur: nimic nu sugerează mai bine valorile trupului prin care modernistul crede că-şi va găsi fericirea, aşa cum fac tinerii astăzi. În aceeaşi măsură este răspândită şi ideea a cărei esenţă este: «Să trăiesc cel puţin o sută de ani fără să îmbătrânesc. Astfel frumuseţea îşi pierde cea de-a patra dimensiune, şi anume cea a timpului», afirmă sociologul Waltraud Posch.
Societatea narcisistă a generat un nou tip de boală: Body Disorder (BDD), care este provocată artificial şi care în prezent este intens cercetată de către specialişti în psihologie. Sunt considerate bolnave acele persoane pentru care nasul sau degetul mic de la picior nu arată estetic, în ciuda faptului că din punct de vedere obiectiv ele sunt doar defecte minime.
Dezvoltarea tehnică în domeniul medical, bunăstarea şi suprasolicitatele idealuri de frumuseţe au stârnit în om dorinţa după omul ideal. Credinţa că doar prin optimizarea interioară şi exterioară a trupului se poate face faţă cerinţelor societăţii arată că există o isterie în masă. Niciodată nu s-au preocupat oamenii de trupul lor cu atâta plăcere, efort, interes ştiinţific, acurateţe patologică şi sfaturi primite de la numeroşi specialişti.
«Numeroase reviste pline de astfel de idealuri prezintă oameni cu trupuri frumoase», se scrie în revista germană «Der Spiegel». În spaţiul german în fiecare lună apar 700.000 de exemplare care îşi oferă ajutorul pentru promovarea trupului. Unul dintre sloganuri sună astfel: «Armonie între gândire şi trup», care de fapt este o minciună, fiindcă se doreşte atingerea armoniei prin trup.
Poetul roman Juvenal s-ar întoarce în mormânt. Faimoasa sa afirmaţie: «Orandum est, ut sit mens sana în corpore sano. - E bine să se facă rugăciuni ca sufletul să fie sănătos într-un trup sănătos», a devenit sloganul de bază al industriei de fitness. Dacă maşina îşi pierde puterea, se utilizează substanţe chimice Posedaţi de dorinţa de a slăbi, americanii au investit în ultimul an 36 de miliarde de dolari în produse dietetice, pe lângă miliardele investite în cluburile de fitness. Unguentele antiriduri ating anual un rulaj de peste 20 de miliarde de dolari cu o marjă de profit de peste 50°/.
(SZ 09.04.2000)
Dansul în jurul trupului seamănă cu viţelul de aur, tânjirea după sănătate şi o vârstă înaintată au devenit o religie. Omul îşi ţine slujba divină în studiourile de fitness, îngenunchează în faţa medicamentelor care conţin vitamine, care îi promit sănătate şi frumuseţe, ca înaintea unei cărţi de religie. Administrarea regulată a unor preparate la ore exacte şi respectarea disciplinată a indicaţiilor a devenit o lege căreia oamenii i se supun cu plăcere. Omul crede că astfel va fi liber, însă în realitate este un prizonier. A nu lua un medicament la o anumită oră sau a nu face o oră fitness sunt considerate păcate, apăsând greu conştiinţa oamenilor şi făcându-i nefericiţi. Subiectul de care sunt posedaţi, despre care vorbesc şi în jurul căruia se învârte viaţa lor a devenit pentru ei religia trupului. Scopul este tânjirea după o viaţă plină de sens, sănătoasă şi în special lungă. Asemenea idealuri au de cele mai multe ori oamenii care nu au o nădejde vie în viaţa veşnică. Trist este însă şi faptul că tot mai mulţi credincioşi se lasă amăgiţi de această tendinţă, fără să îşi dea seama. În unele medii creştine tânjirea după astfel de idealuri şi vorbirea despre ele au început să-i domine pe unii ca şi un duh străin care câştigă tot mai mult teren, constatându-se de cele mai multe ori că mediile creştine se găsesc într-un proces de involuţie spirituală. Oamenii îşi oferă reciproc diferite medicamente pentru sănătate, doresc să-i câştige pe ceilalţi de partea lor promiţându-le că «dacă vei lua acest produs, atunci ... »
Nu suntem împotriva unui stil de viaţă sănătos şi organizat. Fiecare ştie că administrarea de vitamine întăreşte organismul. Cert este şi faptul că activitatea trupului duce la sănătatea lui şi poate să îmbunătăţească calitatea vieţii. Nu dorim să contestăm nici faptul că un mod de viaţă nesănătos este un lucru dăunător. Dar dacă viaţa cuiva devine dependentă de astfel de lucruri, atunci el se află cu siguranţă pe o cale greşită. De aceea Biblia spune: «Căci deprinderea trupească este de puţin folos, pe când evlavia este folositoare în orice privinţă, întrucât ea are făgăduinţa vieţii de acum şi a celei viitoare» (1 Tim. 4,8). Prof. Vatslav Smil de la Universitatea din Manitoba afirma:
Ne zbatem ca o broască într-o sticlă pentru a deveni mai tineri şi mai sănătoşi, însă în zadar. Fiecare moare atunci când îi este hotărât în structura sa genetică. Iar dacă învingem o boală apare alta în locul ei.
Durata medie de viaţă a omului a crescut: însă acest lucru nu se datorează medicamentelor sau orelor petrecut în sălile de fitness, ci faptului că astăzi dispunem de o medicină şi de medici care sunt capabili să prelungească puţin viaţa. Dar au prelungit însă şi anii în care omul este legat de pat şi are nevoie de îngrijire. Dumnezeu a hotărât ca durata medie a vieţii să fie de 70-80 de ani (Psalm 90), iar omul nu va putea modifica nimic în această privinţă. În Psalmul 31,15 este scris: «Soarta mea este în mâna Ta». Iar Domnul Isus a spus: «Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?» (Luca 12,25). Exerciţiul fizic îşi are cu siguranţă locul, însă să nu uităm că «evlavia este folositoare în orice privinţă» pentru că ne este oferită în şi prin Isus. Trebuie să-i fim mulţumitori Creatorului pentru felul în care ne-a creat, însă mai întâi de toate de siguranţa iertării şi de speranţa vieţii veşnice, de părtăşia zilnică cu Isus şi de relaţia cu Dumnezeu care sunt mult mai folositoare păstrării calităţii vieţii noastre decât toate exerciţiile fizice.
Dacă în primul rând vom privi la Împărăţia lui Dumnezeu şi la dreptatea Sa (Matei 6,33), atunci vom avea parte de mult mai mult decât ne pot oferi toate mijloacele pământeşti de sănătate. Unii doresc ca prin vânzarea medicamentelor să câştige mulţi bani. Dumnezeu doreşte însă să ne binecuvânteze. În Proverbe 3,7-8 este scris: «Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău! Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale». În capitolul următor se vorbeşte despre înţelepciune, afirmându-se: «Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în jundul inimii tale! Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor» (Prov. 4,21-22). Iar în Proverbe 10,27 este scris: «Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sunt scurtaţi».
NL
vineri, 11 decembrie 2009
vineri, 4 decembrie 2009
UN HOT DEOSEBIT
Nici n-aş fi visat că el ar putea fi un hoţ! Ne împrietenisem de scurtă vreme. "Un comic a devenit comis voiajor", au fost cuvintele cu care m-a întâmpinat zâmbind. M-am interesat în legătură cu originea sa. A spus că avusese legături cu diferite distilerii de rachiu. De asemenea, era în relaţii cu o firmă producătoare de ţigări. "În prezent sunt reprezentantul unei reviste", continuă el.
Astfel că l-am lăsat să intre în sufragerie.
"În viaţa mea alcoolul şi tutunul nu au nici un loc", i-am spus în mod expres. "Deoarece sunt credincios, trupul meu este templul Duhului Sfânt." Convingerile mele l-au lăsat absolut rece. El voia să-şi păstreze părerile lui, iar eu puteam să le ţin pe ale mele.
Vă imaginaţi că m-am îndoit de autenticitatea unora dintre povestirile sale. Şi totuşi, trebuie să admit că am găsit captivante multe dintre experienţele sale. L-am invitat să vină din nou seara următoare. "Poate că voi reuşi să am o bună influenţă asupra lui", mă gândeam.
Soţia mi-a amintit că noua sa vizită se suprapune timpului de rugăciune de miercuri seara. "Da, ar fi trebuit să merg acolo", am admis eu, "însă nu pot retrage invitaţia pe care am făcut-o acestui prieten." Soţia nu a fost încântată de această vizită. Ea a zis: "Pur şi simplu nu am încredere în el." Ea a devenit tot mai îngrijorată, pe măsură ce el consuma tot mai mult timpul nostru.
Ziua îmi părea plictisitoare în comparaţie cu serile în care ne vizita acest ins. El a avea o fantezie captivantă. Stăteam acolo şi râdeam când îşi povestea aventurile. Conflictele lui cu legea erau de-a dreptul palpitante.
Povestirile sale aveau un farmec deosebit. De obicei ele aveau şi scene murdare şi de aceea trebuia să-l reduc mereu la tăcere.
După aceea a început să-i influenţeze pe fiul meu care e adolescent şi fiica mea care are nouă ani. Abia aşteptau să audă ultimele sale glume şi poveştile sale incitante. Ar fi fost gata să-l asculte ore în şir, dacă le-aş fi permis. Toate aceste diversiuni i-au împiedecat pe copii să înveţe şi i-au afectat şi din punct de vedere al sănătăţii. Până la urmă, am început să mă îngrijorez şi eu din cauza prezenţei acestui tip în căminul nostru.
Şi atunci s-a întâmplat ceva! A fost exact "picătura care a făcut să se reverse paharul". Într-o zi am constatat că-mi lipseau mai multe cărţi. "Poate că tipul este un hoţ", m-am gândit eu, "şi dacă este aşa, atunci cine ştie câte alte lucruri nu ne-a mai luat?".
El arăta suspect. Eram atât de pornit, încât m-am hotărât să-i contactez şi pe vecinii mei. Am descoperit împreună că şi de acolo a sustras multe lucruri. M-am minunat de modul şiret în care a acţionat. În orice caz, s-a confirmat temerea pe care soţia mea a avut-o de la început.
Într-o altă familie s-a prezentat drept profesor de religie. Un alt vecin, om de afaceri, l-a considerat specialist în eficienţă. "El are ceea ce îi este necesar unui om de afaceri de succes." Le-am propus acestor oameni să-şi controleze averea. Cei mai mulţi au descoperit că le lipsea ceva.
Am remarcat că dintr-o casă lipseau revistele creştine. În alta a dispărut Biblia. Am fost uimit să aud că ei au discutat acasă cu acest tip tocmai în timpul serviciului divin de duminică dimineaţa şi al orei de rugăciune de miercuri seara.
În cele din urmă, mi-am dat seama că vizitatorul meu era un hoţ împătimit. El a furat cărţile, revistele şi timpul meu. Însă cel mai mult mi-a părut rău de faptul că prietenia mea lăuntrică cu Isus Cristos a fost afectată ca şi serile în care aveam părtăşie cu familia şi cu prietenii mei.
Unii oameni au pierdut lucruri de valoare, nu doar mărunţişuri. Experienţele spirituale şi părtăşia familială au fost înlocuite cu o distracţie scurtă, superficială.
Acest ins nu mai vine în casa noastră. El ar fi de fapt inofensiv, dacă aş putea să-l ţin în frâu. Oamenii care fură nu sunt întotdeauna răi. Chiar şi acesta ar putea, uneori, să aducă veşti folositoare. În tot cazul, ar trebui să ţinem ochii deschişi, pentru că altfel ne va fura mereu câte ceva.
Din când în când îl mai văd pe la vecinii mei. El îi ţine în tensiune oră de oră. Am încercat să-mi aduc aminte de numele lui, ca să vă atenţionez şi pe dumneavoastră. Din nefericire l-am uitat. Însă iniţialele sale nu le voi uita niciodată. Ele sunt T.V.
Aş fi curios să ştiu ce ţi-a furat ţie TV. Timp? Timpul de părtăşie cu Dumnezeu? O lectură bună? Discuţii folositoare? Frecventa-rea serviciilor divine? Participarea la orele de religie din biserica ta? Controlează-ţi încă o dată lista! Vei fi probabil uimit de ceea ce vei constata că-ţi lipseşte.
Acest tip şiret îmi aduce aminte de un cal sălbatic. Trebuie să stai foarte bine pe el şi să ţii strâns de hăţuri, altfel o ia razna. Dacă nu-l stăpâneşti tu, atunci te stăpâneşte el pe tine.
Dacă vei învăţa să tratezi TV-ul - adică televizorul - aşa cum Pavel a tratat lumea, el va rămâne în limitele sale. Dar vei reuşi? Cu puterea ta, în mod sigur nu - însă întreabă-te dacă Domnul doreşte cu adevărat influenţa lui în casa ta! Ce faci dacă T.V-ul Îl pune pe Isus Cristos pe locul doi? Gândeşte-te la responsabilitatea pe care o ai faţă de familia ta!
D.H.
Nici n-aş fi visat că el ar putea fi un hoţ! Ne împrietenisem de scurtă vreme. "Un comic a devenit comis voiajor", au fost cuvintele cu care m-a întâmpinat zâmbind. M-am interesat în legătură cu originea sa. A spus că avusese legături cu diferite distilerii de rachiu. De asemenea, era în relaţii cu o firmă producătoare de ţigări. "În prezent sunt reprezentantul unei reviste", continuă el.
Astfel că l-am lăsat să intre în sufragerie.
"În viaţa mea alcoolul şi tutunul nu au nici un loc", i-am spus în mod expres. "Deoarece sunt credincios, trupul meu este templul Duhului Sfânt." Convingerile mele l-au lăsat absolut rece. El voia să-şi păstreze părerile lui, iar eu puteam să le ţin pe ale mele.
Vă imaginaţi că m-am îndoit de autenticitatea unora dintre povestirile sale. Şi totuşi, trebuie să admit că am găsit captivante multe dintre experienţele sale. L-am invitat să vină din nou seara următoare. "Poate că voi reuşi să am o bună influenţă asupra lui", mă gândeam.
Soţia mi-a amintit că noua sa vizită se suprapune timpului de rugăciune de miercuri seara. "Da, ar fi trebuit să merg acolo", am admis eu, "însă nu pot retrage invitaţia pe care am făcut-o acestui prieten." Soţia nu a fost încântată de această vizită. Ea a zis: "Pur şi simplu nu am încredere în el." Ea a devenit tot mai îngrijorată, pe măsură ce el consuma tot mai mult timpul nostru.
Ziua îmi părea plictisitoare în comparaţie cu serile în care ne vizita acest ins. El a avea o fantezie captivantă. Stăteam acolo şi râdeam când îşi povestea aventurile. Conflictele lui cu legea erau de-a dreptul palpitante.
Povestirile sale aveau un farmec deosebit. De obicei ele aveau şi scene murdare şi de aceea trebuia să-l reduc mereu la tăcere.
După aceea a început să-i influenţeze pe fiul meu care e adolescent şi fiica mea care are nouă ani. Abia aşteptau să audă ultimele sale glume şi poveştile sale incitante. Ar fi fost gata să-l asculte ore în şir, dacă le-aş fi permis. Toate aceste diversiuni i-au împiedecat pe copii să înveţe şi i-au afectat şi din punct de vedere al sănătăţii. Până la urmă, am început să mă îngrijorez şi eu din cauza prezenţei acestui tip în căminul nostru.
Şi atunci s-a întâmplat ceva! A fost exact "picătura care a făcut să se reverse paharul". Într-o zi am constatat că-mi lipseau mai multe cărţi. "Poate că tipul este un hoţ", m-am gândit eu, "şi dacă este aşa, atunci cine ştie câte alte lucruri nu ne-a mai luat?".
El arăta suspect. Eram atât de pornit, încât m-am hotărât să-i contactez şi pe vecinii mei. Am descoperit împreună că şi de acolo a sustras multe lucruri. M-am minunat de modul şiret în care a acţionat. În orice caz, s-a confirmat temerea pe care soţia mea a avut-o de la început.
Într-o altă familie s-a prezentat drept profesor de religie. Un alt vecin, om de afaceri, l-a considerat specialist în eficienţă. "El are ceea ce îi este necesar unui om de afaceri de succes." Le-am propus acestor oameni să-şi controleze averea. Cei mai mulţi au descoperit că le lipsea ceva.
Am remarcat că dintr-o casă lipseau revistele creştine. În alta a dispărut Biblia. Am fost uimit să aud că ei au discutat acasă cu acest tip tocmai în timpul serviciului divin de duminică dimineaţa şi al orei de rugăciune de miercuri seara.
În cele din urmă, mi-am dat seama că vizitatorul meu era un hoţ împătimit. El a furat cărţile, revistele şi timpul meu. Însă cel mai mult mi-a părut rău de faptul că prietenia mea lăuntrică cu Isus Cristos a fost afectată ca şi serile în care aveam părtăşie cu familia şi cu prietenii mei.
Unii oameni au pierdut lucruri de valoare, nu doar mărunţişuri. Experienţele spirituale şi părtăşia familială au fost înlocuite cu o distracţie scurtă, superficială.
Acest ins nu mai vine în casa noastră. El ar fi de fapt inofensiv, dacă aş putea să-l ţin în frâu. Oamenii care fură nu sunt întotdeauna răi. Chiar şi acesta ar putea, uneori, să aducă veşti folositoare. În tot cazul, ar trebui să ţinem ochii deschişi, pentru că altfel ne va fura mereu câte ceva.
Din când în când îl mai văd pe la vecinii mei. El îi ţine în tensiune oră de oră. Am încercat să-mi aduc aminte de numele lui, ca să vă atenţionez şi pe dumneavoastră. Din nefericire l-am uitat. Însă iniţialele sale nu le voi uita niciodată. Ele sunt T.V.
Aş fi curios să ştiu ce ţi-a furat ţie TV. Timp? Timpul de părtăşie cu Dumnezeu? O lectură bună? Discuţii folositoare? Frecventa-rea serviciilor divine? Participarea la orele de religie din biserica ta? Controlează-ţi încă o dată lista! Vei fi probabil uimit de ceea ce vei constata că-ţi lipseşte.
Acest tip şiret îmi aduce aminte de un cal sălbatic. Trebuie să stai foarte bine pe el şi să ţii strâns de hăţuri, altfel o ia razna. Dacă nu-l stăpâneşti tu, atunci te stăpâneşte el pe tine.
Dacă vei învăţa să tratezi TV-ul - adică televizorul - aşa cum Pavel a tratat lumea, el va rămâne în limitele sale. Dar vei reuşi? Cu puterea ta, în mod sigur nu - însă întreabă-te dacă Domnul doreşte cu adevărat influenţa lui în casa ta! Ce faci dacă T.V-ul Îl pune pe Isus Cristos pe locul doi? Gândeşte-te la responsabilitatea pe care o ai faţă de familia ta!
D.H.
miercuri, 2 decembrie 2009
vineri, 27 noiembrie 2009
marți, 24 noiembrie 2009
OMUL MODERN
Un om modern s-a rătăcit prin deşert. Era deshidratat. Când dormea visa doar apă, portocale sau smochine. Apoi se trezea şi se târa mai departe, dar chinul era tot mai apăsător.
Când tocmai ajunsese la capătul puterilor a zărit o oază. "A, fata morgana" a gândit el. "O iluzie care vrea să mă împingă la disperare, deoarece în realitate acolo nu există nimic. Dar nu! Eu voi rămâne demn şi nu mă voi lăsa păcălit!" El se apropia de oază însă ea nu dispărea, ci devenea tot mai vizibilă. Smochinii parcă îi făceau semn cu crengile lor să vină şi să mănânce, dar el gândea: "Asemenea iluzii sunt frecvente pentru cei aflaţi în situaţia mea. Ce crudă poate fi natura!" Cuprins de aceste gânduri a murit având pe buze un blestem neînţeles asupra lipsei de sens a vieţii.
După o oră l-au găsit doi beduini. "Poţi înţelege aşa ceva?" întrebă unul. "A murit de foame şi de sete lângă cea mai frumoasă oază."
"A fost un om modern!" a răspuns celălalt beduin. "Nu a crezut în ceea ce a văzut!"
Tot aşa, Dumnezeu este foarte aproape de noi însă omul modern nu Îl observă.
"Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea. Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec". (Matei 13.14)
Un om modern s-a rătăcit prin deşert. Era deshidratat. Când dormea visa doar apă, portocale sau smochine. Apoi se trezea şi se târa mai departe, dar chinul era tot mai apăsător.
Când tocmai ajunsese la capătul puterilor a zărit o oază. "A, fata morgana" a gândit el. "O iluzie care vrea să mă împingă la disperare, deoarece în realitate acolo nu există nimic. Dar nu! Eu voi rămâne demn şi nu mă voi lăsa păcălit!" El se apropia de oază însă ea nu dispărea, ci devenea tot mai vizibilă. Smochinii parcă îi făceau semn cu crengile lor să vină şi să mănânce, dar el gândea: "Asemenea iluzii sunt frecvente pentru cei aflaţi în situaţia mea. Ce crudă poate fi natura!" Cuprins de aceste gânduri a murit având pe buze un blestem neînţeles asupra lipsei de sens a vieţii.
După o oră l-au găsit doi beduini. "Poţi înţelege aşa ceva?" întrebă unul. "A murit de foame şi de sete lângă cea mai frumoasă oază."
"A fost un om modern!" a răspuns celălalt beduin. "Nu a crezut în ceea ce a văzut!"
Tot aşa, Dumnezeu este foarte aproape de noi însă omul modern nu Îl observă.
"Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea. Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec". (Matei 13.14)
sâmbătă, 14 noiembrie 2009
ACUPUNCTURA,HOMEOPATIA,RADIESTEZIA,BIOENERGIA CRISTALOTERAPIA
ACUPUNCTURA, HOMEOPATIA, RADIESTEZIA, BIOENERGIA, CRISTALOTERAPIA, TEHNICA REIKI DE PUNERE A MÂINILOR, etc. funcţionează în "duhul şi puterea Satanei". Asta atunci când au rezultate. Când nici măcar n-au rezultate, rămân la stadiul de minciuni. Pretinse adevăruri pe care ei le afirma şi câteva principii ale acestor tehnici:
1. Există o "BANCă DE DATE UNIVERSALă", din care orice om se poate servi după bunul plac cu orice informaţie, despre orice, din toate timpurile, doar cu condiţia să treacă în starea de inconştienţă "alfa", adică transă, aşa cum pretind radiesteziştii când pun un diagnostic.
- Dincolo de faptul că este o minciună, aceasta este vrăjitorie curată, credem noi.
2. Afirmă că OMUL ESTE ALCăTUIT DIN MAI MULTE CORPURI (noesic, biosic, fizic) care sunt suprapuse şi paralele, conform antropozofiei lui Rudolf Steiner.
- Acesta este un principiu contrar definiţiei biblice a omului.
3. Se bazează pe paradigma MODELUL ENERGETIC AL OMULUI, DESCRIS DE TAOISM, RELIGIA VECHILOR CHINEZI, care spune că adevărul ultim al lumii noastre este Tao, sau eterna cale a Universului. Toate lucrurile îşi găsesc rădăcina în acest Tao, care este un principiu impersonal, care a creat lumea sau mai bine zis a "manifestat" lumea, şi rezultat al căruia suntem şi noi oamenii. Iar legătura între acest adevăr ultim Tao şi fiinţa umana este realizată printr-o energie Qi sau Chi, care permează corpul nostru prin 12 canale spirituale numite meridiane.
Ideea este că omul este o reflectare a cerului, deci lucrurile de jos sunt o imagine a lucrurilor de sus, conform proverbului: "Cum este sus, aşa este şi jos." În momentul în care fluxul acesta energetic prin organismul nostru se blochează sau suferă o anormalitate, un dezechilibru, în momentul acela şi organismul fizic suferă. Pentru că între corpul energetic şi cel fizic există o strânsă interdependenţă, spun ei. „IAR CE SE REALIZEAZă CU ACEASTă TEHNICă A ACELOR este intervenţia în respectivul loc unde s-a produs dezechilibrul şi redistribuirea energiei.”
O abordare extrem de "anticreştină" aici, este principiul echilibrului energiilor YIN şi YANG care spune că totul trebuie să fie în echilibru, adică OMUL Să COMUNICE ECHILIBRAT ŞI CU BINELE ŞI CU RăUL! ŞI CU DUMNEZEU ŞI CU DIAVOLUL??
Acesta este mecanismul pretins de acupunctură, care se spune că reglează dezechilibrele energetice din trupul uman, dirijând "energiile universului" prin acele ace, care sunt pe post de "antene" de captare a energiilor cosmice, dirijându-le înspre interiorul trupului uman!
4. Principiul de bază al HOMEOPATIEI este "Similia similibus curantur" sau "Cui pe cui se scoate", cu alte cuvinte, aşa cum afirmă homeopaţii "CAUTă IZBăVIREA ÎN TINE ÎNSUŢI". Din nou anticreştin. NOI AVEM NEVOIE DE ALTCINEVA, DIN AFARă, DE CRISTOS!
Este absolut clar că dacă cineva căuta în el însuşi, se prăbuşeşte acolo!! Asta în afară de modul de preparare a remediilor homeopatice (potenţare, dinamizare, etc, încărcarea cu "energii”... iar vorbim despre "energii" şi nu despre Cristos!!)
Ei vorbesc despre Forţa vitală, Forţa vieţii, Energia universală a vieţii, Energia cosmică. Toate acestea sunt minciuni.
De exemplu, un japonez a observat cum se roagă creştinii, punându-şi mâinile peste persoana bolnavă. Atunci el a inventat "Tehnica Reiki" de punere a mâinilor, dar care nu se bazează pe relaţia personală a omului cu Dumnezeu, ci pe puterea bioenergetică din mâinile omului, spune el.
Este bine de precizat - produsele NATURALE sunt NATURALE. Majoritatea oamenilor prefera să bea un ceai de muşeţel în loc de "Furazolidon" de exemplu. Sau alte şi alte plante binecuvântate, lăsate de Dumnezeu pentru oameni.
Însă treapta următoare - NATURISMUL - face deja apropierea de NEW AGE, la fel ca ACUPUNCTURA, HOMEOPATIA, RADIESTEZIA, BIOENERGIA, CRISTALOTERAPIA, etc.
Este remarcabilă afirmaţia unui medic psihiatru care a observat că de multe ori un pacient diagnosticat cu ulcer sau tulburări cardiace sau alte afecţiuni, de fapt suferă în interior, psihic. Se luptă cu o depresie severă, sau cu mânie, resentimente, ură, etc. În aceste cazuri, eficacitatea rugăciunii şi a asistenţei sufleteşti este de neînlocuit.
DAR!! Spiritualitatea creştină, adică închinarea înaintea Tatălui, în Numele Fiului Său Isus Cristos, prin puterea Duhului Sfânt, este cu TOTUL ŞI CU TOTUL ALTCEVA DECÂT SPIRITUALITATEA NEW AGE. Spiritualitate NEW AGE încearcă să-l pună pe om în legătură cu puteri oculte şi demonice.
Pe de altă parte, există creştini care practică aceste tehnici, având senzaţia că nu se implică cu nimic în partea spirituala a lucrurilor.
Iosif Ţon afirma: "Nu poţi zice: "O practic numai până aici şi după aceea eu nu mă duc mai departe" pentru că chiar dacă eu zic: "Preiau numai tehnica" - tehnica aceea este produsul unui sistem de spirite rele. Tehnica aceea nu poate fi neutră. Tehnica aceea a fost concepută de acei gânditori şi practicieni, cărora acele duhuri le-au inspirat aceste tehnici."
Tehnica în sine mă leagă de spiritele care au inventat-o şi care au introdus-o. Aşa ca mare atenţie pentru cei care cred că pot să preia tehnicile, dar să nu se implice cu spiritele care au inventat acele tehnici."
Romulus Campan spune: "Din păcate am auzit până şi creştini implicându-se în aşa ceva. Atunci când începem să GăSIM ALTERNATIVE DUMNEZEULUI ADEVăRAT ŞI VIU, atunci am căzut în cea mai mare minciună pe care Satan este foarte bucuros ca noi o luăm de bună."
Desigur că avem nevoie în continuare de medicină şi de medici, dar când unii dintre aceştia încearcă în mod
perfid să ne inoculeze puteri ale întunericului, suntem datori să cercetam lucrurile şi să ne oprim.
Scopul documentarului nu a fost o "vânătoare de vrăjitoare", ci dorinţa de etică, chiar şi în medicină. În ce sens? Dacă merg la Farmacie şi vreau să cumpăr Algocalmin, am pretenţia să NU mi se dea otravă în ambalaj de Algocalmin. Cam aşa procedează medicii şi terapeuţii care folosesc Medicina Alternativă. Pretind că nu ştiu ce este şi cum funcţionează, dar ţi-l vând pe Satana - culmea - pe banii tăi!! - îmbrăcat într-un ambalaj pe care scrie "dumnezeu". Dar este vorba despre... dumnezeul veacului acestuia, care le-a orbit ochii...
Este dezastruos să absolutizam experienţa, chiar şi atunci când dă rezultate. Este dezastruos să căutam principii creştine chiar şi pe baza experienţelor "de mii de ani" a medicinii chineze, de exemplu.
Ideea "Dacă mă vindeca, are dreptate!" este falsă! Şi vrăjitorii Egiptului au putut imita primele câteva minuni făcute de Moise. Dar ei tot VRăJITORI au rămas. Credem ca este înţelept să "cercetăm toate lucrurile" şi să luam ce este bun.
V-am prezentat un rezumat al Documentarului despre Medicină Alternativă, realizat de Ioan Ciobotă şi difuzat iniţial de Radio Vocea Evangheliei.
ACUPUNCTURA, HOMEOPATIA, RADIESTEZIA, BIOENERGIA, CRISTALOTERAPIA, TEHNICA REIKI DE PUNERE A MÂINILOR, etc. funcţionează în "duhul şi puterea Satanei". Asta atunci când au rezultate. Când nici măcar n-au rezultate, rămân la stadiul de minciuni. Pretinse adevăruri pe care ei le afirma şi câteva principii ale acestor tehnici:
1. Există o "BANCă DE DATE UNIVERSALă", din care orice om se poate servi după bunul plac cu orice informaţie, despre orice, din toate timpurile, doar cu condiţia să treacă în starea de inconştienţă "alfa", adică transă, aşa cum pretind radiesteziştii când pun un diagnostic.
- Dincolo de faptul că este o minciună, aceasta este vrăjitorie curată, credem noi.
2. Afirmă că OMUL ESTE ALCăTUIT DIN MAI MULTE CORPURI (noesic, biosic, fizic) care sunt suprapuse şi paralele, conform antropozofiei lui Rudolf Steiner.
- Acesta este un principiu contrar definiţiei biblice a omului.
3. Se bazează pe paradigma MODELUL ENERGETIC AL OMULUI, DESCRIS DE TAOISM, RELIGIA VECHILOR CHINEZI, care spune că adevărul ultim al lumii noastre este Tao, sau eterna cale a Universului. Toate lucrurile îşi găsesc rădăcina în acest Tao, care este un principiu impersonal, care a creat lumea sau mai bine zis a "manifestat" lumea, şi rezultat al căruia suntem şi noi oamenii. Iar legătura între acest adevăr ultim Tao şi fiinţa umana este realizată printr-o energie Qi sau Chi, care permează corpul nostru prin 12 canale spirituale numite meridiane.
Ideea este că omul este o reflectare a cerului, deci lucrurile de jos sunt o imagine a lucrurilor de sus, conform proverbului: "Cum este sus, aşa este şi jos." În momentul în care fluxul acesta energetic prin organismul nostru se blochează sau suferă o anormalitate, un dezechilibru, în momentul acela şi organismul fizic suferă. Pentru că între corpul energetic şi cel fizic există o strânsă interdependenţă, spun ei. „IAR CE SE REALIZEAZă CU ACEASTă TEHNICă A ACELOR este intervenţia în respectivul loc unde s-a produs dezechilibrul şi redistribuirea energiei.”
O abordare extrem de "anticreştină" aici, este principiul echilibrului energiilor YIN şi YANG care spune că totul trebuie să fie în echilibru, adică OMUL Să COMUNICE ECHILIBRAT ŞI CU BINELE ŞI CU RăUL! ŞI CU DUMNEZEU ŞI CU DIAVOLUL??
Acesta este mecanismul pretins de acupunctură, care se spune că reglează dezechilibrele energetice din trupul uman, dirijând "energiile universului" prin acele ace, care sunt pe post de "antene" de captare a energiilor cosmice, dirijându-le înspre interiorul trupului uman!
4. Principiul de bază al HOMEOPATIEI este "Similia similibus curantur" sau "Cui pe cui se scoate", cu alte cuvinte, aşa cum afirmă homeopaţii "CAUTă IZBăVIREA ÎN TINE ÎNSUŢI". Din nou anticreştin. NOI AVEM NEVOIE DE ALTCINEVA, DIN AFARă, DE CRISTOS!
Este absolut clar că dacă cineva căuta în el însuşi, se prăbuşeşte acolo!! Asta în afară de modul de preparare a remediilor homeopatice (potenţare, dinamizare, etc, încărcarea cu "energii”... iar vorbim despre "energii" şi nu despre Cristos!!)
Ei vorbesc despre Forţa vitală, Forţa vieţii, Energia universală a vieţii, Energia cosmică. Toate acestea sunt minciuni.
De exemplu, un japonez a observat cum se roagă creştinii, punându-şi mâinile peste persoana bolnavă. Atunci el a inventat "Tehnica Reiki" de punere a mâinilor, dar care nu se bazează pe relaţia personală a omului cu Dumnezeu, ci pe puterea bioenergetică din mâinile omului, spune el.
Este bine de precizat - produsele NATURALE sunt NATURALE. Majoritatea oamenilor prefera să bea un ceai de muşeţel în loc de "Furazolidon" de exemplu. Sau alte şi alte plante binecuvântate, lăsate de Dumnezeu pentru oameni.
Însă treapta următoare - NATURISMUL - face deja apropierea de NEW AGE, la fel ca ACUPUNCTURA, HOMEOPATIA, RADIESTEZIA, BIOENERGIA, CRISTALOTERAPIA, etc.
Este remarcabilă afirmaţia unui medic psihiatru care a observat că de multe ori un pacient diagnosticat cu ulcer sau tulburări cardiace sau alte afecţiuni, de fapt suferă în interior, psihic. Se luptă cu o depresie severă, sau cu mânie, resentimente, ură, etc. În aceste cazuri, eficacitatea rugăciunii şi a asistenţei sufleteşti este de neînlocuit.
DAR!! Spiritualitatea creştină, adică închinarea înaintea Tatălui, în Numele Fiului Său Isus Cristos, prin puterea Duhului Sfânt, este cu TOTUL ŞI CU TOTUL ALTCEVA DECÂT SPIRITUALITATEA NEW AGE. Spiritualitate NEW AGE încearcă să-l pună pe om în legătură cu puteri oculte şi demonice.
Pe de altă parte, există creştini care practică aceste tehnici, având senzaţia că nu se implică cu nimic în partea spirituala a lucrurilor.
Iosif Ţon afirma: "Nu poţi zice: "O practic numai până aici şi după aceea eu nu mă duc mai departe" pentru că chiar dacă eu zic: "Preiau numai tehnica" - tehnica aceea este produsul unui sistem de spirite rele. Tehnica aceea nu poate fi neutră. Tehnica aceea a fost concepută de acei gânditori şi practicieni, cărora acele duhuri le-au inspirat aceste tehnici."
Tehnica în sine mă leagă de spiritele care au inventat-o şi care au introdus-o. Aşa ca mare atenţie pentru cei care cred că pot să preia tehnicile, dar să nu se implice cu spiritele care au inventat acele tehnici."
Romulus Campan spune: "Din păcate am auzit până şi creştini implicându-se în aşa ceva. Atunci când începem să GăSIM ALTERNATIVE DUMNEZEULUI ADEVăRAT ŞI VIU, atunci am căzut în cea mai mare minciună pe care Satan este foarte bucuros ca noi o luăm de bună."
Desigur că avem nevoie în continuare de medicină şi de medici, dar când unii dintre aceştia încearcă în mod
perfid să ne inoculeze puteri ale întunericului, suntem datori să cercetam lucrurile şi să ne oprim.
Scopul documentarului nu a fost o "vânătoare de vrăjitoare", ci dorinţa de etică, chiar şi în medicină. În ce sens? Dacă merg la Farmacie şi vreau să cumpăr Algocalmin, am pretenţia să NU mi se dea otravă în ambalaj de Algocalmin. Cam aşa procedează medicii şi terapeuţii care folosesc Medicina Alternativă. Pretind că nu ştiu ce este şi cum funcţionează, dar ţi-l vând pe Satana - culmea - pe banii tăi!! - îmbrăcat într-un ambalaj pe care scrie "dumnezeu". Dar este vorba despre... dumnezeul veacului acestuia, care le-a orbit ochii...
Este dezastruos să absolutizam experienţa, chiar şi atunci când dă rezultate. Este dezastruos să căutam principii creştine chiar şi pe baza experienţelor "de mii de ani" a medicinii chineze, de exemplu.
Ideea "Dacă mă vindeca, are dreptate!" este falsă! Şi vrăjitorii Egiptului au putut imita primele câteva minuni făcute de Moise. Dar ei tot VRăJITORI au rămas. Credem ca este înţelept să "cercetăm toate lucrurile" şi să luam ce este bun.
V-am prezentat un rezumat al Documentarului despre Medicină Alternativă, realizat de Ioan Ciobotă şi difuzat iniţial de Radio Vocea Evangheliei.
luni, 26 octombrie 2009
Motto:
YOGA- ROBIE SI MOARTE
de Adrian Iosif
"...vor face semne mari şi
minuni, până acolo încât să
înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi".
(Matei 24:24)
În peisajul rătăcirilor contemporane, Yoga este un fenomen care ia amploare. Voi încerca în cele ce urmeaza să scot in relief trăsăturile esenţiale şi ţelurile ascunse ale acestei practici.
1.Origini
Radacinile gândirii yoghine se pierd in negura vremurilor si sunt aproape imposobil de fixat cu exactitate. Prima referire la Yoga o găsim în Upanishade (comentarii religioase indiene), apoximativ prin secolul VII-VI î.Hr., iar prima expunere sistematică a doctrinei a fost făcută de către Patanjali, în studiul intitulat "Yoga-Sutra", apărut prin secolul II î.Hr.
Yoga este o prezenţă nelipsită şi definitorie a universului religios indian.
În Europa, Yoga a penetrat masiv începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea, dar mai cu seamă în secolul nostru. Totuşi forme asemănătoare de meditaţie s-au dezvoltat în interiorul sistemelor religioase oficiale (de exemplu, doctrina elaborată de misticul german Meister Eckhart, în secolul al XIV-lea sau, la noi, tehnica aşa-zis "isihastă", apărută în mănăstirile greceşti, începând cu secolul al VI-lea d.Hr. şi repopularizată cu multă ardoare azi în anumite cercuri religioase).
2.Ce este Yoga?
Yoga este un sistem filosofic şi religios, cu implicaţii practice. Yoga nu este numai o tehnică ce cuprinde un ansamblu de exerciţii spirituale; în esenţa sa, ea este o religie. Insist asupra acestui fapt pentru că diferiţi maeştri yoghini încearcă azi să prezinte Yoga drept o nevinovată tehnică meditativă care, spun ei, nu ar avea implicaţii religioase. Este o minciună! Acesta este modul în care Yoga încearcă să se infiltreze în creştinism. Ca un cameleon, ia culoarea mediului religios unde vizează să pătrundă.
Se spune ca Yoga este doar o tehnică ajutătoare şi că ea este compatibilă cu creştinismul. S-a ajuns până acolo încât Domnul Isus Hristos este venerat si considerat ca "yoghinul perfect". (O statuie dintr-un templu indian din orasul Aurangabad Îl înfăţişează pe Domnul Isus într-o postură de meditaţie tipic yoghină).
În concluzie, Yoga nu este o tehnică ce serveşte diferite religii, ci o religie care foloseste mijloace aşa-zis tehnice.
3.Scopul
Yoga propune o cale de eliberare a spiritului prin practicarea unor experienţe psiho-fiziologice şi obţinerea unor stări de conştiinţă modificate. Patanjali defineşte această stare de eliberare drept "realizare a sinelui (Eului)" prin "suprimarea stărilor de conştiinţă normale".
În alte interpretări, starea de eliberare este definită ca fiind aceea de unire (contopire) totală cu Divinitatea. În traducere, cuvântul "yoga" înseamnă atât "unire", "uniune", cât şi "a trage la jug". Este vorba de unirea divino-umană, de stadiul final în care yoghinul devine el însuşi Dumnezeu.
Cunoaştem că în creştinism creaţia este, întotdeauna, privită ca distinctă de Creator. Biblia vorbeşte despre restabilirea comuniunii (părtăşiei) omului cu Dumnezeu, stare în care, totuşi, Dumnezeu şi omul nu se confundă niciodată. În Yoga întâlnim cea mai perfidă formă de idolatrie: omul venerându-se pe sine însuşi.
Prin al doilea sens al cuvintului "yoga" ("a trage la jug"), ni se descoperă caracterul practicii: numai efortul personal al omului îl poate duce la eliberare. Ceea ce face omul este esenţial. El trebuie ca prin propriul efort să devină Dumnezeu.
4.Dumnezeul yoghinilor
Rolul atribuit divinităţii este modest. Divinitatea îl poate ajuta pe yoghin, dar acesta se poate "elibera" şi singur. Asa cum se exprimă Mircea Eliade "avem de-a face mai curând cu un Dumnezeu al yoghinilor". Contează, în primul rând, voinţa şi capacitatea de concentrare a adeptului. Astfel, Dumnezeul descris în tratatul lui Patanjali nu este Creatorul lumii!. Mai mult chiar, Yoga practicată de Buddha şi adepţii săi a fost o Yoga atee.
Ulterior, Yoga a încercat, în functie de mediile religioase, asimilarea divinităţilor locale. Oricum l-ar numi yoghinii, Dumnezeul descris de ei este mai curând un super-yoghin şi nu are nici o asemănare cu Domnul Dumnezeu revelat de Sfintele Scripturi. Cu toate acestea, întotdeauna maeştrii yoghini manifestă pioşenie şi vorbesc cu patos despre Dumnezeu; la scurt timp însă, ei dezvăluie "marele secret": acela că oricare dintre noi poate fi "ca Dumnezeu"! Oare cine a mai dat un îndemn asemănător, cândva, primilor oameni?!
5.Alte caracteristici
În Yoga, nu se insistă asupra noţiunii de păcat. Se vorbeste despre "purificare", se propovăduiesc înalte principii morale, dar nu se oferă o soluţie clară pentru păcatele deja înfăptuite. A vorbi despre iertarea păcatelor este un nonsens în Yoga. Yoghinii consideră că perfecţiunea în domeniul moral poate fi atinsă prin propriile puteri.
Astazi, în tentativa sa de subminare a creştinismului, Yoga s-a debarasat (aparent!) de bagajul filosofico-religios oriental. La noi, au pătruns forme de Yoga simplificate, amestecate cu diverse practici spiritiste, dar "împodobite" la exterior cu simboluri creştine.
De cele mai multe ori, atragerea unui nou adept urmează un scenariu care, în linii mari, parcurge etapele de mai jos:
a)mai întâi, discipolul este încurajat să-şi aprofundeze propria-i religie;
b)treptat, i se explică acestuia cât de mult poate progresa în religia sa dacă va folosi exerciţiile ajutătoare din Yoga;
c)apoi, după primele exerciţii, adeptul este îndrumat spre o deschidere ecumenică, explicându-i-se că toate religiile duc de fapt la mântuire, dar pe căi diferite;
d)avansând în tehnicile de meditaţie, "gustând" primele experienţe ale stărilor modificate de conştiinţă (stări în care subiectul experimentează senzaţii şi percepţii din afara realităţii palpabile), discipolul este instruit să contacteze diferite "spirite evoluate" (care, de cele mai multe ori, poartă numele unor zeităţi hinduse) sau chiar persoane decedate;
e)urmează o fază în care stările modificate ale conştiinţei devin o obişnuinţă. Este momentul în care intervin tulburări vizibile de personalitate, iar comunicarea cu cei din jur este afectată.
Pericolul cel mai grav nu constă numai în posibilitatea unor îmbolnăviri psihice (destul de frecvente în rândul yoghinilor) ci, mai ales, în faptul că oricând practicantul poate fi înlănţuit şi posedat de puteri demonice. El nu a făcut decât să dezlănţuie forţe pe care, în final, nu le mai poate controla.
6.De ce Yoga azi?
Mulţi se întreabă: de ce totuşi atâţia oameni (mai ales tineri), aleg astăzi Yoga? Un răspuns ar fi acela că ritualismul excesiv, prea multele forme, teatralismul religiilor tradiţionale, toate acestea fac ca omul, în dorinţa unei relaţii mai intime, mai personale cu Dumnezeu, să caute altceva. Dar "multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte" (Proverbe 14:12).
Yoga este înfăţişată ca un mijloc de a dobândi eliberarea şi nemurirea. Fiind unul din cei care şi-au irosit câţiva ani pe această cale greşită pot mărturisi că, dimpotrivă, ea înseamnă robie şi, în final, moarte. Şi nici o experienţă ce ţine de Yoga, fie ea oricât de spectaculoasă, nimic nu se poate compara cu susurul blând şi liniştit al părtăşiei cu Domnul Isus Hristos, adevărata Cale ce duce la Viaţă.
YOGA- ROBIE SI MOARTE
de Adrian Iosif
"...vor face semne mari şi
minuni, până acolo încât să
înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi".
(Matei 24:24)
În peisajul rătăcirilor contemporane, Yoga este un fenomen care ia amploare. Voi încerca în cele ce urmeaza să scot in relief trăsăturile esenţiale şi ţelurile ascunse ale acestei practici.
1.Origini
Radacinile gândirii yoghine se pierd in negura vremurilor si sunt aproape imposobil de fixat cu exactitate. Prima referire la Yoga o găsim în Upanishade (comentarii religioase indiene), apoximativ prin secolul VII-VI î.Hr., iar prima expunere sistematică a doctrinei a fost făcută de către Patanjali, în studiul intitulat "Yoga-Sutra", apărut prin secolul II î.Hr.
Yoga este o prezenţă nelipsită şi definitorie a universului religios indian.
În Europa, Yoga a penetrat masiv începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea, dar mai cu seamă în secolul nostru. Totuşi forme asemănătoare de meditaţie s-au dezvoltat în interiorul sistemelor religioase oficiale (de exemplu, doctrina elaborată de misticul german Meister Eckhart, în secolul al XIV-lea sau, la noi, tehnica aşa-zis "isihastă", apărută în mănăstirile greceşti, începând cu secolul al VI-lea d.Hr. şi repopularizată cu multă ardoare azi în anumite cercuri religioase).
2.Ce este Yoga?
Yoga este un sistem filosofic şi religios, cu implicaţii practice. Yoga nu este numai o tehnică ce cuprinde un ansamblu de exerciţii spirituale; în esenţa sa, ea este o religie. Insist asupra acestui fapt pentru că diferiţi maeştri yoghini încearcă azi să prezinte Yoga drept o nevinovată tehnică meditativă care, spun ei, nu ar avea implicaţii religioase. Este o minciună! Acesta este modul în care Yoga încearcă să se infiltreze în creştinism. Ca un cameleon, ia culoarea mediului religios unde vizează să pătrundă.
Se spune ca Yoga este doar o tehnică ajutătoare şi că ea este compatibilă cu creştinismul. S-a ajuns până acolo încât Domnul Isus Hristos este venerat si considerat ca "yoghinul perfect". (O statuie dintr-un templu indian din orasul Aurangabad Îl înfăţişează pe Domnul Isus într-o postură de meditaţie tipic yoghină).
În concluzie, Yoga nu este o tehnică ce serveşte diferite religii, ci o religie care foloseste mijloace aşa-zis tehnice.
3.Scopul
Yoga propune o cale de eliberare a spiritului prin practicarea unor experienţe psiho-fiziologice şi obţinerea unor stări de conştiinţă modificate. Patanjali defineşte această stare de eliberare drept "realizare a sinelui (Eului)" prin "suprimarea stărilor de conştiinţă normale".
În alte interpretări, starea de eliberare este definită ca fiind aceea de unire (contopire) totală cu Divinitatea. În traducere, cuvântul "yoga" înseamnă atât "unire", "uniune", cât şi "a trage la jug". Este vorba de unirea divino-umană, de stadiul final în care yoghinul devine el însuşi Dumnezeu.
Cunoaştem că în creştinism creaţia este, întotdeauna, privită ca distinctă de Creator. Biblia vorbeşte despre restabilirea comuniunii (părtăşiei) omului cu Dumnezeu, stare în care, totuşi, Dumnezeu şi omul nu se confundă niciodată. În Yoga întâlnim cea mai perfidă formă de idolatrie: omul venerându-se pe sine însuşi.
Prin al doilea sens al cuvintului "yoga" ("a trage la jug"), ni se descoperă caracterul practicii: numai efortul personal al omului îl poate duce la eliberare. Ceea ce face omul este esenţial. El trebuie ca prin propriul efort să devină Dumnezeu.
4.Dumnezeul yoghinilor
Rolul atribuit divinităţii este modest. Divinitatea îl poate ajuta pe yoghin, dar acesta se poate "elibera" şi singur. Asa cum se exprimă Mircea Eliade "avem de-a face mai curând cu un Dumnezeu al yoghinilor". Contează, în primul rând, voinţa şi capacitatea de concentrare a adeptului. Astfel, Dumnezeul descris în tratatul lui Patanjali nu este Creatorul lumii!. Mai mult chiar, Yoga practicată de Buddha şi adepţii săi a fost o Yoga atee.
Ulterior, Yoga a încercat, în functie de mediile religioase, asimilarea divinităţilor locale. Oricum l-ar numi yoghinii, Dumnezeul descris de ei este mai curând un super-yoghin şi nu are nici o asemănare cu Domnul Dumnezeu revelat de Sfintele Scripturi. Cu toate acestea, întotdeauna maeştrii yoghini manifestă pioşenie şi vorbesc cu patos despre Dumnezeu; la scurt timp însă, ei dezvăluie "marele secret": acela că oricare dintre noi poate fi "ca Dumnezeu"! Oare cine a mai dat un îndemn asemănător, cândva, primilor oameni?!
5.Alte caracteristici
În Yoga, nu se insistă asupra noţiunii de păcat. Se vorbeste despre "purificare", se propovăduiesc înalte principii morale, dar nu se oferă o soluţie clară pentru păcatele deja înfăptuite. A vorbi despre iertarea păcatelor este un nonsens în Yoga. Yoghinii consideră că perfecţiunea în domeniul moral poate fi atinsă prin propriile puteri.
Astazi, în tentativa sa de subminare a creştinismului, Yoga s-a debarasat (aparent!) de bagajul filosofico-religios oriental. La noi, au pătruns forme de Yoga simplificate, amestecate cu diverse practici spiritiste, dar "împodobite" la exterior cu simboluri creştine.
De cele mai multe ori, atragerea unui nou adept urmează un scenariu care, în linii mari, parcurge etapele de mai jos:
a)mai întâi, discipolul este încurajat să-şi aprofundeze propria-i religie;
b)treptat, i se explică acestuia cât de mult poate progresa în religia sa dacă va folosi exerciţiile ajutătoare din Yoga;
c)apoi, după primele exerciţii, adeptul este îndrumat spre o deschidere ecumenică, explicându-i-se că toate religiile duc de fapt la mântuire, dar pe căi diferite;
d)avansând în tehnicile de meditaţie, "gustând" primele experienţe ale stărilor modificate de conştiinţă (stări în care subiectul experimentează senzaţii şi percepţii din afara realităţii palpabile), discipolul este instruit să contacteze diferite "spirite evoluate" (care, de cele mai multe ori, poartă numele unor zeităţi hinduse) sau chiar persoane decedate;
e)urmează o fază în care stările modificate ale conştiinţei devin o obişnuinţă. Este momentul în care intervin tulburări vizibile de personalitate, iar comunicarea cu cei din jur este afectată.
Pericolul cel mai grav nu constă numai în posibilitatea unor îmbolnăviri psihice (destul de frecvente în rândul yoghinilor) ci, mai ales, în faptul că oricând practicantul poate fi înlănţuit şi posedat de puteri demonice. El nu a făcut decât să dezlănţuie forţe pe care, în final, nu le mai poate controla.
6.De ce Yoga azi?
Mulţi se întreabă: de ce totuşi atâţia oameni (mai ales tineri), aleg astăzi Yoga? Un răspuns ar fi acela că ritualismul excesiv, prea multele forme, teatralismul religiilor tradiţionale, toate acestea fac ca omul, în dorinţa unei relaţii mai intime, mai personale cu Dumnezeu, să caute altceva. Dar "multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte" (Proverbe 14:12).
Yoga este înfăţişată ca un mijloc de a dobândi eliberarea şi nemurirea. Fiind unul din cei care şi-au irosit câţiva ani pe această cale greşită pot mărturisi că, dimpotrivă, ea înseamnă robie şi, în final, moarte. Şi nici o experienţă ce ţine de Yoga, fie ea oricât de spectaculoasă, nimic nu se poate compara cu susurul blând şi liniştit al părtăşiei cu Domnul Isus Hristos, adevărata Cale ce duce la Viaţă.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
