duminică, 21 februarie 2010

O VIATA SOLITARA

In urma cu douazeci de veacuri sa nascut un OM caruia i sa dat viata mai presus de legile firii.
Acest OM a trait in saracie ,ascuns de privirile lumii.N-a calatorit departe, o singura data a trecut hotarul tarii in care locuia;s-a intamplat in vremea surghiunului din copilarie.
N-a fost nici instarit nici de vaza.Rudele sale veneau din randurile celor simpli,asa ca nu a avut parte de carturarie ,nici n-a umblat pe la scoli.Pe cand era doar un prunc,a bagat spaima intr-un imparat; copil fiind, i-a uluit pe invatati; la varsta barbatiei a poruncit naturii sa-si schimbe mersul,a pasit pe valuri ca pe lespezi si i-a cerut marii sa se domoleasca.I-a lecuit pe multi fara doctorii si n-a cerut nimic in schimb pentru aceasta slujba.
N-a scris nicicand o carte si totusi bibliotecile de pretutindeni se dovedesc neincapatoare pentru cate carti s-au scris despre EL.
N-a compus nici un cantec si totusi a inspirat mai multe canturi decat toate cele pe care le-ar fi putut inchipui vreodata compozitorii.N-a intemeiat nici o scoala insa toate scolile luate impreuna nu se pot lauda cu atatia invatacei pe cati a avut EL.
N-a stat in fruntea unei osti ,n-a recrutat nici-un soldat si n-a pus mana niciodata pe o arma, si totusi nici-un general nu a avut un numar atat de mare de voluntari ca si EL, luptatori care i-au pus pe mai multi razvratiti ca oricand sa puna armele jos si sa se predea.
N-a avut niciodata pregatirea unui psihiatru si totusi a vindecat multe inimi sfaramate ca orice medic. O data pe saptamana vitregiile timpurilor de zi cu zi inceteaza si multimile se indreapta catre locurile de inchinare pentru a-l cinsti si preamari.
Numele trufasilor dregatori ai trecutului din Grecia si Roma s-au facut cunoscute si au fost mai apoi uitate.Numele oamenilor de stiinta,ale filozofilor si ale teologilor precum au fost asa s-au risipit;insa numele acestui OM sta si acum pe buzele tot mai multora.
Cu toate ca vremea a lasat sa treaca doua mii de ani ,intre generatia de acum si ziua in care a fost rastignit ,EL traieste si acum.
Nu l-a putut ucide Irod,iar mormantul nu l-a putut opri.
EL ramane biruitor in cea mai inalta turla a slavei ceresti ,vestit de Dumnezeu,marturisit de ingeri ,adorat de sfinti si temut de diavol ca unul viu,HRISTOS in persoana,DOMNUL SI MANTUITORUL NOSTRU.

9 comentarii:

  1. Povestirea ta , mi-a mers la inima si mi-a incalzit-o.Nu am ce sa mai adaug decat :Traiasca Domnul nostru! Fii binecuvantat kis, odihnit in pacea si dragostea Lui!

    RăspundețiȘtergere
  2. Dumnezeule cat ma bucur ca asemenea cuvinte sunt scrise de un om atat de aproape de mine. Sunt extraordinare. Glorie lui dumnezeu ca ne-a oferit asemenea dar, asemnea model, asemenea erou spiritual.
    Maretia Lui nu incape in fiintele noastre mici si pline de greseli si pacate, dar ce scop si ideal mai inalt putem avea decat sa ne rugam sa fim cuprinsi de aceasta maretie?

    RăspundețiȘtergere
  3. Hristos s-a facut Om ca noi sa ne putem indumnezei prin El. El a coborat pe pamant ca noi sa putem urca in Cer...
    Ce minunat!

    RăspundețiȘtergere
  4. "N-a intemeiat nici o scoala insa toate scolile luate impreuna nu se pot lauda cu atatia invatacei pe cati a avut EL."

    Ba da Kis, a intemeiat o scoala, insa una fara ziduri, o scoala in care unica materie predata e IUBIREA.

    Iti doresc sa fi binecuvantat de EA in fiecare zi.

    RăspundețiȘtergere
  5. De câte ori citesc ceva despre Domnul meu, scris cu pasiune şi sinceritate, inima mea cântă...
    Domnul meu, merită toată lauda, gloria, cinstea, onoarea şi inima noastră intreagă.

    RăspundețiȘtergere
  6. De 1 Martie, un mărţişor poetic :)

    Aş dori să pot trimite către tine,
    Plin de cântec, de lumină şi de dor
    Adevărul frumuseţilor divine,
    Împletit în bucuriile senine
    Minunat, iubit şi veşnic mărţişor…

    Şi-aş dori ca mâna mea să ţi-l aşeze
    Nu pe inimă, ci-acolo-adânc în ea…
    Ca frumoasă şi curată s-o păstreze
    Ca un soare minunat să-ţi lumineze
    Şi să-ţi facă fericită viaţa ta…

    C-a adevărul e podoaba minunată
    Mai de preţ decât oricare talisman
    Care nu se învecheşte niciodată
    Şi-i din ce în ce mai binecuvântată
    Şi-i din ce în ce mai scumpă, an de an…

    Iar în ziua răsplătirii fericite
    Când vedea-vom veşnicia răsărind
    Când ca miile de stele strălucite
    Străluci-vor inimile preaiubite
    Cerurile minunate-mpodobind

    Printre ele şi-al tău suflet să răsară
    Minunat şi binecuvântat odor
    Strălucind ca prima zi de primăvară
    Pe frumosul sân al cerului comoară,
    Un curat, iubit şi veşnic mărţişor.

    de Traian Dorz

    RăspundețiȘtergere