De ziua mea ,
am invatat sa nu ma plang ca nu am primit ce mi-am dorit,ci vreau sa fiu multumitor lui Dumnezeu ca nu am primit ceea ce merit.
Multumesc lui Dumnezeu pentru anii daruiti de EL.

LANŢUL DE AUR


Lanţul e de aur, România nu mai ştim prea sigur ce mai e şi a cui. Realitatea demografică s-a schimbat brusc, ca o furtună sosită din senin. Sîntem sub ocupaţie, dar nu se vede nici o armată.

Sîntem colonizaţi de o populaţie certăreaţă şi nesimţită, venită din nici o stepă, adusă de nici un avion. O populaţie care a evoluat în interiorul corpului naţional, ca fetuşii din Alien, şi care iese acum prin burtă, urlînd din toţi bojocii: "Am avere, am valoare!"

E ca şi cum undeva, în secret, cineva ar fi dat drumul la o maşină de mîl uman care acoperă încet-încet naţiunea lui Sadoveanu, a lui Eliade şi a lui Nichita... Incubatoarele de incubuşi din cartierele periferice, fabricile de cetăţeni ale lui Ceauşescu, tradiţia celor 15 copii în sălaşele de nomazi, cine mai ştie? Lumea de pe stradă nu mai e cea pe care o ştiam din copilărie. Tata Ioan şi Tanti Mimi, familie veche, cu casă înCezar Bolliac, făcută la 1870, au lăsat în urmă un copil, care a mai făcut un copil, blond şi bucălat şi bine crescut, cu care mă jucam acum 40 de ani. Pînă la urmă, a plecat în străinătate, la studii şi nu s-a mai întors niciodată. La fel, jumătate din stradă: urmaşii burgheziei care a avut timp să dospească elite. În locul celor dispăruţi, au apărut rufele colorate întinse la uscat şi boxele scoase pe fereastră. În locul bunicii care ne spunea să nu scuipăm pe jos, s-a aşezat bunica ce-şi trimite nepoţii după băutură. Peste tot miroase a moarte prin sufocare: e ca şi cum o prezenţă grea şi absurdă s-ar fi aşezat peste cerul nostru, peste felul nostru de a fi, peste ce credeam că e bine şi mai ales peste ce credeam că e frumos.Cefele groase nu mai sînt de mult buletinul de identitate al bulgarului: cetăţeanul român, cu lanţul de-un kil jumate, îi bate acum obrazul profesorului care se căzneşte să-i educe odrasla: "Bine, bre, crezi că eşti tu mai dăştept? Ia să văd ce maşină ai!". Noul domn Goe nu mai e nici măcar simpatic: e viitor combinator şi dealer de droguri, viitor culturist, viitor ce vreţi voi, în afară de viitorul ţării lui, care se va mulţumi, de la un punct, doar cu trecutul.

Despre România, alternativa Caragiale nu mai are ce spune. Populaţia care ne înlocuieşte nu mai e nici măcar ridicolă. E dincolo de asta, în sensul cel mai rău şi primitiv cu putinţă. Scriitorul nu mai poate face nimic: e nevoie de etolog, de veterinar, de dresor. Acum cîteva zile, am văzut la Craiova parada acestei Românii Noi, triumful Mafiei înhămate la coşciugul lui Caiac, în semn de veşnic respect pentru o viaţă de crimă şi muşchi în sînge... Oamenii ăia care dădeau ordine poliţiei se pregătesc să dea asaltul final, spre puterea oficială, după ce au pus mîna pe cea simbolică: ascultăm muzica lor, ne refacem reperele după valorile lor, sîntem călcaţi de maşinile lor.Undeva, departe, Uniunea Europeană şi moda corectitudinii politice ne învaţă să mulţumim frumos pentru asta şi să ne ştergem la gură. Am fost o naţiune, devenim o sumă de triburi. Sîntem o ţară ocupată de hoarde sosite din pîntece de mame eroine. O ţară pusă la respect cu pumnul plin de tatuaje, o ţară în care fiul naiv şi sărac al ţăranului (cîţi or mai fi aşa) îşi face educaţia din textele de pe Taraf TVşi meseria de la şuţii cu care se întîlneşte laGara de Nord, cînd se dă jos din autobuz. Marginea lumii s-a răzbunat dînd buzna în centru, pusă pe jaful identităţii naţionale, întocmai ca barbarii care năvăleau în Roma, surprinşi că localnicii n-au puterea să lupte.

Ţara cea nouă, care vine peste noi, nu mai are nevoie de ce-am strîns în muzee şi-n cărţi. Dar se va bucura, un pic, de efortul nostru. Cartea de română se poate retrage în privata din curte, unde îşi va îndeplini ultima menire, neprevăzută de nici un critic. În locul ei, discurile cu manele rămîn să sfideze eternitatea. Cu ele nu poţi să te ştergi la fund. Chiar dacă ai vrea.

Lucian Mîndruţă

http://video.google.com/videoplay?docid=259284298193847598#



Faceti-va timp (2:19:29) si aveti rabdarea necesara sa vizionati acest film documentar. Nu veti regreta. Veti constata ca atat lumea capitalista, cat si lumea comunista, dar si alte lumi (Uniunea Europeana, Uniunea Americii de Nord, Uniunea Asiatica, Uniunea Africana), sunt doar niste experimente ale celor aproximativ 120 de psihopati care isi aroga dreptul sa conduca lumea. Practic, suntem o lume de sclavi versus acesti stapani psihopati care ne creaza doar iluzii (de exemplu, libertatea si democratia americana nimic mai fals).
Vizionare placuta si...poate ne revenim.
Ce sunteti: "cai" sau "calareti" ? Planul de exterminare si sclavizare planetar.

(Intalnirea din acest an a controversatului Grup Bilderberg va avea loc intre 9 si 12 iunie in statiunea St. Moritz, aflata in sud-estul Elvetiei, nu departe de Davos, potrivit informatiilor prezentate de ziaristul James P. Tucker Jr., de la American Free Press, care monitorizeaza de multi ani grupul. Tucker afirma ca membrii Bilderberg "spera ca parte a agendei lor comune cu cei din Comisia Trilaterala va fi realizata pana in momentul intalnirii lor: invadarea Libiei de catre SUA, pentru a genera agitatie in crestere in Orientul Mijlociu, astfel incat America sa poata declansa razboiul impotriva Iranului, in numele Israelului". Bilderberg sustine o agenda globalista si afirma ca notiunea de suveranitate nationala este depasita. Din cauza caracterului secret al intalnirilor si al refuzului de a prezenta comunicate de presa, grupul a fost acuzat frecvent de comploturi la nivel mondial.)

poem

bătrana terră şi-a scuturat povara
a adunat milenii de-oboseală
şi in istoria universală
ascunde tot ce este rău, degeaba

sute de ani de grea apostazie
cand oamenii se inchinau la zei
iar marii cărturari erau atei
şi orice lucru sfant era o erezie

neascultării noi ii dăm tributul
în fiecare zi cand viaţa irosim
ne adancim în moarte chiar inca de trăim
uitarea ne aşteaptă, şi pe bătran, şi pruncul

deşertăciunea ne-conjoară trupul
cand efemera fericire o ravnim
şi orizonturi noi ce le dorim
ne-ncătuşează inima ,şi gandul

speranţe frante de un dor nespus
de-a smulge vieţii cate-un strop de tihnă
şi unde am putea găsi odihnă
decat în braţele străpunse-a lui Isus ?

şi astăzi braţele LUI sant întinse
dar nu pe crucea rece ,cea de lemn
ci înspre tine ,cu-al iubirii semn
te-aşteaptă azi cu fericirile promise!

Kis -hd

FABRICA DE SFINTI


Cand Papa Ioan Paul al II-lea va fi beatificat , in fata a sute de mii de oameni stransi in Piata Sf. Petru din Vatican, evenimentul va stabili un nou record in ceea ce priveste perioada de timp in care s-a realizat canonizarea, mai scurta cu 15 zile decat cea in care Maica Tereza a fost ridicata la rangul de "sfanta". Multi au criticat graba cu care s-a realizat aceasta beatificare, tinand cont de felul in care a tratat Ioan Paul criza legata de abuzurile sexuale din Biserica Catolica.
Reteaua victimelor abuzurilor sexuale comise de preoti (SNAP) a apreciat ca Biserica ar trebui sa "incetineasca" sanctificarea lui Ioan Paul al II-lea, sub pontificatul caruia au avut loc "majoritatea abuzurilor sexuale si a tentativelor de ascundere a acestora".

Papa Ioan Paul al II-lea a condus o adevarata "fabrica de sfinti". In timpul celor 27 de ani petrecuti in fruntea Bisericii Catolice, a realizat mai multe beatificari (1338) si canonizari (482) decat toti cei 263 de Papi de dinaintea lui la un loc, potrivit Newsweek.

Avalansa de "aureole" a fost rezultatul unei politici deliberate. In anul 1983, Papa Ioan Paul al II-lea a revizuit procesul de beatificare pentru a-l face mai rapid si mai ieftin, prin renuntarea la numarul necesar de minuni savarsite de catre cel propus spre beatificare si prin eliminarea "avocatului diavolului" - numit de catre autoritatile bisericesti ca sa argumenteze impotriva canonizarii, oferind o perspectiva sceptica asupra caracterului candidatului si sustinand ca miracolele ce ii erau atribuite au fost frauduloase.

Cei mai multi dintre "alesii" lui Ioan Paul au trait in secolul XX, printre ei numarandu-se Padre Pio de Pietrelcina, Maica Tereza si Josemaria Escriva de Balaguer, fondatorul Opus Dei - o organizatie a Bisericii Catolice, care sustine ca toata lumea este chemata la sfintenie si ca viata obisnuita este o cale spre sfintenie.

Multimile au scandat "Santo subito!" - "Canonizare acum!" inca din timpul slujbei de inmormantare, iar cardinalii care s-au adunat pentru alegerea noului Papa au semnat o petitie care cerea renuntarea la perioada normala de cinci ani de asteptare inaintea lansarii procesului de beatificare. Astazi insa, entuziasmul a fost temperat de dezvalurile recente despre rolul Papei si al consilierilor sai in criza legata de abuzurile sexuale, cel mai distructiv scandal care a afectat Biserica Catolica in ultimele cateva secole.

Este celebru cazul preotului mexican Marcial Maciel Degollado, fondatorul controversatului ordin religios conservator "Legionarii lui Hristos". Ioan Paul al II-lea a fost patronul spiritual al lui Maciel, admirandu-i fidelitatea pentru invatatura catolica, Roma si papalitate si succesul sau in descoperirea vocatiei printre tinerii catolici.

Totusi, la mijlocul anilor '90, a iesit la suprafata viata privata profund viciata a lui Maciel. O plangere a fost depusa atunci la biroul de la Roma, condus de catre Cardinalul Joseph Ratzinger, astazi Papa Benedict al XVI-lea. Maciel era acuzat de abuzuri sexuale asupra a numerosi fosti membri ai ordinului pe care il conducea, insa nicio actiune nu a fost luata impotriva sa pana dupa moartea lui Ioan Paul.

Preotul Marcial Maciel Degollado era acuzat ca a molestat elevi, fiind tatal mai multor copii. Dupa o investigatie care a durat mai bine de 8 luni, Papa l-a numit pe Arhiepiscopul Velasio De Paolis ca delegat pontifical in fruntea legionarilor. Aceasta masura a fost luata pentru purificarea si reinnoirea acestei congregatii. Velasio De Paolis este expert in drept canonic si presedinte al Prefecturii pentru afaceri economice a Vaticanului. Numirea lui nu a fost intamplatoare, De Paolis avand expertiza legala si economica de a gestiona un ordin atat de mare si de bogat.

Papa Benedict al XVI-lea a confirmat oficial un ,,miracol,, atribuit predecesorului sau, Ioan Paul al II-lea, deschizand astfel calea pentru beatificarea acestuia, care va avea loc pe 1 mai 2011. Vaticanul i-a atribuit ,,miracolul ,,vindecarii unei calugarite care suferea de Parkinson si care i s-a rugat. Boala acesteia i-a disparut in mod inexplicabil la doua luni de la moartea lui Ioan Paul al II-lea, care suferea el insusi de Parkinson. Procesul de beatificare, insemnand acordarea titlului de "binecuvantat", este un pas crucial inaintea sanctificarii, pentru care este nevoie de confirmarea unui al doilea miracol. In curand Vaticanul va mai face cunoscut alte ,,miracole,, pe care le-a facut fostul suveran pontif pentru a-i deschide calea sanctificarii.

Se pare ca Hristos nu este de ajuns si ne mai trebuia inca un papa la care sa ne rugam
(articol -HotNews)

Adventistas:: Video Canto: Por la via dolorosa

SFINTELE SARBATORI SI ,,SFINTELE OBICEIURI,,

O afirmatie paradoxala face unul dintre cei mai mari etnologi romani preot Simion Florea Marian care spunea ca intreg ritul ortodox este de origine pagana.
Pentru ca ne apropiem de sarbatorile ,,Intrarii lui Isus in Ierusalim (Floriile), si invierea lui Isus (Pastele ) am gasit cateva ritualuri in preajma acestor sarbatori.
Intrarea Domnului in Ierusalim si intampinarea lui cu flori. Nimic pagan in asta, dar, Sarbatoarea Floriilor are stravechi radacini, ea fiind atestata in societatea romana ca zi dedicata zeitei Flora, peste care crestinismul a suprapus sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim (Floriile, in terminologia populara) – ca doar se stie ca noi de la romani ne tragem. In ziua de florii se aduc in casa ramuri verzi de salcie, intrebuintate atat in ritualurile casnice cat si in cele bisericesti. Acestea intruchipeaza simbolul castitatii si al renasterii anuale a vegetatiei, un substitut fitomorf al zeitei Flora. Ramurile pastrate la icoane se pun pe foc vara, in momentul in care incepe vreo furtuna, sau se arunca in curte cand incepe sa bata grindina.
In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune cautatoarea (oglinda), impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind ulterior intens folosita in farmecele de dragoste si sanatate.
Sambata dinaintea Floriilor, numita si Sambata lui Lazar, se practica datina Lazarelului, practica care aminteste de un stravechi zeu al vegetatiei ce murea si renastea la inceputul fiecarei primaveri.
“Iepurasul de Pasti isi are originea in credintele pre-cristiane ale fertilitatii. Iepurele, cel mai fertil animal, era vazut ca un simbol al renasterii intregii naturi in aceasta perioada a primaverii. Prima aparitie a iepurasului ca simbol al Pastelui a avut loc in Germania, aparand mentionat in carti in jurul anului 1500″.
De asemenea, denumirea de Paste in engleza este Easter, denumire care aminteste de numele zeitei pagane Eostre. Legenda spune ca Eastre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe camp; pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica, aceasta pastrand insa capacitatea de a depune oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica decora ouale facute si i le daruia zeitei. Din aceasta legenda s-a nascut si traditia ca iepurasul sa aduca daruri copiilor.
Iata cum bietului iepuras i s-au pus niste oua rosii intre labute si a fost crestinat.
O alta legenda spune ca Maria Magdalena a pus la crucea lui Isus un cos cu oua si sangele lui Isus a curs pe aceste oua, si de atunci ca aducere aminte se practica vopsirea oualor in rosu.
In Bucovina, in noaptea de Paste, dupa slujba de Inviere, exista obiceiul aprinderii “focurilor de veghe”. Pe dealuri sunt aprinse focuri puternice care ard toata noaptea, iar satenii se aduna in jurul focului si povestesc intamplari din viata lui Iisus. Dupa care intervine un element mai putin religios, baietii sar pe deasupra focului, pentru a indeparta duhurile rele din gospodarii.
De asemenea in traditiile romanesti, in Saptaman Patimilor se deschid mormintele si se intorc spiritele mortilor in joia mare.
Toate aceste obiceiuri unele interesante altele ciudate, imbogatesc patrimoniul cultural al neamului nostru romanesc,dar nu are nimic a face cu spiritualitatea.